Sfârsitul secolului XX a fost marcat de aparitia, dezvoltarea fulgerãtoare si “dominatia” calculatoarelor în fiecare domeniu de activitate al omenirii, fãcând o concurentã neloialã mijloacelor “clasice” de pânã atunci. Calculatoarele ocupã un loc atât de important în era noastrã încât au impus noi principii vitale: rapiditatea, adaptabilitatea, precizia, etc.
Dar, oricât de perfectionate ar fi calculatoarele, oricât de rapide si de performante ar deveni acestea, ele nu au cãpãtat anumite calitãti ale creierului uman, care îl fac unic, care îl transformã într-o capodoperã a ingineriei genetice a Naturii, cum ar fi creativitatea, imaginatia, etc., aptitudini pe care calculatorul nu le poate învãta. În ciuda acestui fapt, o nouã descoperire a informaticii pregãteste calea spre progresul calculatoarelor în acest domeniu – retelele neuronale artificiale, care dupã afirmatiile multor specialisti, vor revolutiona sistemele informatice.